Am realizat un nou studiu online împreună cu Questia Group, agenție independentă de cercetare de piață, pentru a afla care sunt percepțiile românilor față de poluarea cu plastic, în special atunci când vine vorba de plasticul de unică folosință. Cercetarea a abordat teme precum: motivele care îi fac pe români să folosească sau să evite articolele de plastic de unică folosință, nivelul de suținere pentru practici adoptate în alte țări, cine ar trebuie sa fie principalul responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic sau cum percep românii implicarea supermarketurilor și hypermarketurilor în problematica plasticului.
Derulată pe platforma Questia în perioada 16-17 octombrie 2018, cercetarea are la bază un sondaj online efectuat pe un eșantion de 1000 de respondenți, cu vârsta între 18-64 ani, iar marja de eroare este de +/- 3% (raportată la populația online).
Contextul la nivel european
În octombrie 2018, Parlamentul European a votat pentru interzicerea articolelor de plastic de unică folosinţă, începând cu 2021. Printre articolele de plastic de unică folosință care vor fi eliminate se numără tacâmurile, farfuriile, beţisoarele de urechi, paiele sau ambalajele de polistiren.
Totodată, în septembrie 2018, Parlamentul European a declarat, în cadrul unui vot, că plasticul biodegradabil și compostabil nu contribuie la prevenirea poluării cu plastic și nu ar trebui să devină un pretext pentru menținerea consumului de materiale plastice de unică folosință.
Tot pe tema bioplasticului, in studiul realizat de Greenpeace UK si EIA ,,Checking out on plastics”, cele două organizații recomandă supermarketurilor să fie precaute atunci când vine vorba de plasticul alternativ (ex: produs din trestie de zahăr sau amidon de porumb, biodegradabil și/sau compostabil) și să analizeze toate problemele de sustenabilitate asociate cu acest tip de plastic.
"Materialele de plastic ,,alternativ" vor continua să reprezinte un risc pentru viața marină, deoarece acestea necesită condiții speciale pentru biodegradare care nu sunt îndeplinite în mediul natural. De exemplu, unele necesită expunere prelungită la temperaturi mai mari de 50° C. Adoptarea lor la scară largă ar putea cauza si alte probleme, cum ar fi complicarea sistemelor de colectare și reciclare a deșeurilor, precum și poluarea cu microplastic dacă condițiile necesare pentru biodegradare completă nu sunt îndeplinite." (Studiu ,,Checking out on plastics" - Greenpeace & EIA, 2018)
Rezultatele studiului
80.4% dintre respondenți declară că articolele de plastic de unică folosință reprezintă o mare problemă la nivel mondial. Din studiu a reieșit că persoanele cu vârsta între 25-44 ani sunt mai sceptice față de problema plasticului.
La întrebarea ,,Care sunt principalele motive pentru care nu te preocupă materialele din plastic de unică folosință atunci când mergi la cumpărături?", lipsa de preocupare față de această problema este atribuită magazinelor în primul rând (47.9%), apoi autorităților (36.8%) și obișnuinței (34.7%). Lipsa de informații a fost aleasă ca motiv doar de 12.6% dintre respondenți.
Care sunt principalele motive pentru care nu te preocupă materialele din plastic de unică folosință atunci când mergi la cumpărături?
În ceea ce priveste nivelul de susținere pentru diferite practici cu precădere adoptate în alte țări din Uniunea Europeană, majoritatea acțiunilor sunt suținute de respondenți, în top aflându-se colectarea separată a deșeurilor, reciclarea sticlelor de plastic direct în magazine sau existența sistemului garanție-returnare (sistem depozit) pentru materiale precum PET-uri, sticle sau doze de aluminiu. La polul opus, se află taxarea suplimentară a celor care vor să folosească ambalaje din plastic de unică folosință.
Cu care dintre următoarele practici ești de acord?
Întrebați care acțiuni i-ar determina să aibă un comportament mai responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic, 74.9% dintre respondenți au ales reciclarea sticlelor din plastic direct în magazine, 61.4% au răspuns ca i-ar motiva existența în magazine a unor săculeți reutilizabili pentru fructe/legume/alimente vrac, iar 59.3% ar fi motivați dacă materialele nereciclabile ar fi înlocuite prin lege cu unele reciclabile sau reutilizabile.
Care dintre următoarele acțiuni te-ar determina să ai un comportament mai responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic?
Cât de implicate sunt supermaketurile și hypermarketurile?
Mai mult de o treime dintre respondenți consideră că niciun magazin din România nu este implicat în reducerea deșeurilor de plastic.
Ce magazin din Romania consideri că este cel mai implicat în reducerea deșeurilor de plastic?
Un exemplu de țară în care autoritățile și retailerii sunt implicați în mod activ în reducerea deșeurilor de plastic este Marea Britanie. De exemplu, supermarketul Iceland și-a propus ca până în 2023 toate produsele marcă proprie să nu mai conțină plastic. Morissons va elimina plasticul negru până în 2019 și oferă 100 puncte de loialitate clienților care achiziționează în recipientele personale carne sau pește. Iar Starbucks a devenit prima cafenea din Marea Britanie care a introdus o taxă de 5 penny pentru cei care achiziționează băuturile în pahare de unică folosință, pentru a încuraja tranziția către paharele și cănile reutilizabile.
Cine este responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic?
La întrebarea ,,Cine crezi că ar trebui sa fie responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic?", pe primul loc se află producătorii (71.7%), apoi consumatorii (71.4%), urmați de magazine (63.8%) și guvern (56.2%).
Cine crezi că ar trebui sa fie responsabil pentru reducerea deșeurilor de plastic?
